1-În ziua de 10 mai trupele germane invadeaza Olanda,Belgia si Luxemburg,aceste nu rezista mult armate lor germane si se predau.
2.-Flotă aeriană germană pregateste atacuri asupra Frantei,un număr de peste 500 de avioane sunt pregatite de atac în 1940.
3-Franta pregateste apărarea împotriva lui Hitler.
4-Armatele Germane pătrund în Franta la data de 14 mai-1940.
5-La data de 18 mai 1940 în locul numit Dunkort ,armatele germane după mai multe victorii se opresc crezînd ca doar simpla prezenta le vor aduce victoria.
6-Profitand de aceasta situaţie Marea Britanie trimite toate navele de război si comerciale sa aducă din Franta soldaţii care au supravieţuit luptelor cu forţele germane.
7-Peste 350 de mii de soldaţii francezi sunt salvaţi de navele Britanice.
8-La data de 8 iunie 1940 ,Musollinni se aliaza cu Germania si declara razboi Frantei.
9-La data de 10 iunie forţele Germane intra în Paris.
10-Hitler a reuşit sa razbune tratatul umilitor de la Versalies 1919.
11-La data de 12 iunie Hitler pregateste primele atacuri asupra Londrei.
12-Începe altfel bătălia pentru Marea Britanie,o scurta ofensivă a lui Hitler si o prima înfrîngere în război pentru forţele germane.
Se afișează postările cu eticheta Istorie-Universala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Istorie-Universala. Afișați toate postările
duminică, 4 octombrie 2015
duminică, 23 august 2015
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL.
-Încep o serie de articole despre ceea mai neagră perioada recentă din istoria lumii si mai precis despre al doilea război mondial.
-Încep cu perioada de introducere si motivele care au dus la acest mega-conflict.
-După tratatul de la Varsalies -1918 ,Germania este umilită si obligată sa plătească numeroase daune de război si sa isi reducă armata la doar 100 de mii de soldaţii plus alte cerinţe foarte umilitoare in special pentru un caporal care pe urma va conduce Germania spre răzbunare.
-Acest caporal pe nume Adolf Hitler a jurat răzbunare si urma sa se tina de cuvînt.
-În 1933 Hitler preia puterea totala in Germania si tot odată schimbarea începe imediat.
-Hitler da comanda ca armata sa crească rapid,uriase sume de banii vor fi trimise pentru ca Germania sa aibă ceea mai eficienta si puternica armata din lume.
-Trei uzine de produs tancuri,arme si avioane se vor deschide în Germania iar forţa de munca va cunoaste o uriaşă creştere.
-În 1935 Germania deja avea o armata de peste 2 milioane ,1500 de tancuri plus nouă formată flotă de avioane numita SOIMII CERULUI.
-1n 1938 puterile lumii ii acorda lui Hitler libertatea de a intra în Cehoslovacia pentru a putea anexa teritoriul German .
-Tot în 1938 o alta putere mai precis Rusia se aliaza cu Germania lui Hitler ,arătînd ca nimeni nu prea se se pună rău cu aceasta forţa.
-În 1939 Hitler intra în Polonia si altfel începe Al -Doilea-Razboi-Mondial.
-Germania vroia răzbunare pentru primul război mondial iar nimeni nu vroia o confruntare directă dar nu era de ales.
-Franta,Anglia,Australia si Canada declara imediat război Germaniei.
-La 29 septembrie Polonia se preda Germaniei.
-Încep cu perioada de introducere si motivele care au dus la acest mega-conflict.
-După tratatul de la Varsalies -1918 ,Germania este umilită si obligată sa plătească numeroase daune de război si sa isi reducă armata la doar 100 de mii de soldaţii plus alte cerinţe foarte umilitoare in special pentru un caporal care pe urma va conduce Germania spre răzbunare.
-Acest caporal pe nume Adolf Hitler a jurat răzbunare si urma sa se tina de cuvînt.
-În 1933 Hitler preia puterea totala in Germania si tot odată schimbarea începe imediat.
-Hitler da comanda ca armata sa crească rapid,uriase sume de banii vor fi trimise pentru ca Germania sa aibă ceea mai eficienta si puternica armata din lume.
-Trei uzine de produs tancuri,arme si avioane se vor deschide în Germania iar forţa de munca va cunoaste o uriaşă creştere.
-În 1935 Germania deja avea o armata de peste 2 milioane ,1500 de tancuri plus nouă formată flotă de avioane numita SOIMII CERULUI.
-1n 1938 puterile lumii ii acorda lui Hitler libertatea de a intra în Cehoslovacia pentru a putea anexa teritoriul German .
-Tot în 1938 o alta putere mai precis Rusia se aliaza cu Germania lui Hitler ,arătînd ca nimeni nu prea se se pună rău cu aceasta forţa.
-În 1939 Hitler intra în Polonia si altfel începe Al -Doilea-Razboi-Mondial.
-Germania vroia răzbunare pentru primul război mondial iar nimeni nu vroia o confruntare directă dar nu era de ales.
-Franta,Anglia,Australia si Canada declara imediat război Germaniei.
-La 29 septembrie Polonia se preda Germaniei.
joi, 26 martie 2015
Al treilea razbou Punic 149-146-I-HR
-După înfrîngerea lui Hannibal criza s-a instalat în Cartagena dar nu totala prăbuşire.
-În 150 ,după o perioada de prosperitate Cartagena era pregatita de un nou război cu Roma.
-În 149, Roma debarca 2 uriaşe armate în Africa cu scopul precis de a distruge complet complexul Cartagena .
-Timp de doi ani de zile ,Cartagena a respins orice atac al armate lor romane conduse de nepotul lui Scipio Africanul mai precis de generalul Scipio-Anelionius.
-În timpul acestui război ,puterea Romei era în plină dezvoltare si mai precis ceea militară .
-Spre deosebirea de primele doua războaie,Roma foloseste elefanţi si noi tactici ,tactici prin cu care surprinde armata Catagena.
-În final în anul 146 ,Roma cucereste definitiv Cartagena ,o arde si i-a majoritatea populat iei în sclaviei si rade după fata pămîntului acest străvechi si puternic imperiu.
-În 150 ,după o perioada de prosperitate Cartagena era pregatita de un nou război cu Roma.
-În 149, Roma debarca 2 uriaşe armate în Africa cu scopul precis de a distruge complet complexul Cartagena .
-Timp de doi ani de zile ,Cartagena a respins orice atac al armate lor romane conduse de nepotul lui Scipio Africanul mai precis de generalul Scipio-Anelionius.
-În timpul acestui război ,puterea Romei era în plină dezvoltare si mai precis ceea militară .
-Spre deosebirea de primele doua războaie,Roma foloseste elefanţi si noi tactici ,tactici prin cu care surprinde armata Catagena.
-În final în anul 146 ,Roma cucereste definitiv Cartagena ,o arde si i-a majoritatea populat iei în sclaviei si rade după fata pămîntului acest străvechi si puternic imperiu.
duminică, 18 ianuarie 2015
AL DOILEA RAZBOI PUNIC 218-201
-După primul război punic Cartagena reuşea sa isi revină si acest lucru imediat s-a observat la Roma.
-Liderul Cartagenei Hastrubal reusea sa ridice o nouă armata si sa aducă Spania în controlul cartagenilor.
-Acesta a fost asasinat dar imediat a fost urmat la conducere de fiul lui cel mare Hannibal care urma sa devină unul din cei mai mari generali din istorie si unul din cele mai mari coşmaruri din istoria Romei.
-Hannbal a pornit imediat războiul contra Romei cucerind oraşul Saguntum in anul 219.
-Roma declara imediat razboi lui Hannibal si trimite doua armate ,una in Galia si una in Spania.
-Hannibal atunci pleacă din Spania cu 55000 de oameni ,10000 de calareti ,40 de elefanti de lupta si pleacă pe uscat spre Roma.
-Trece Pirinei si cu ajutorul Galiei trece Alpi cu mari eforturi in armata sa.
-Liderul Cartagenei Hastrubal reusea sa ridice o nouă armata si sa aducă Spania în controlul cartagenilor.
-Acesta a fost asasinat dar imediat a fost urmat la conducere de fiul lui cel mare Hannibal care urma sa devină unul din cei mai mari generali din istorie si unul din cele mai mari coşmaruri din istoria Romei.
-Hannbal a pornit imediat războiul contra Romei cucerind oraşul Saguntum in anul 219.
-Roma declara imediat razboi lui Hannibal si trimite doua armate ,una in Galia si una in Spania.
-Hannibal atunci pleacă din Spania cu 55000 de oameni ,10000 de calareti ,40 de elefanti de lupta si pleacă pe uscat spre Roma.
-Trece Pirinei si cu ajutorul Galiei trece Alpi cu mari eforturi in armata sa.
-În anul 217 înfrînge o uriaşă armata romană langă lacul Trasimenus ,chiar luînd viaţa consului de la acel timp.
-În drumul sau în Italia reuşeşte numeroase victorii asupra armate lor romane si i-a obligat pe acestia la decizi dramatice.
-Roma pune un dictator militar mai precis pe Fabius Maximus care impune o tactică defensivă în războiul cu Hannibal.
-În anul 216 la Cannae Hannibal înfrînge o armata romană de 85000 de soldaţii si aplica cea mai dureroasa înfrîngere suferită .
-Cu toata acesta Hannibal nu ataca Roma si acest lucru ii salvează .
-Roma trimite doua armate ,una în Spania unde înfrînge armatele lui Hannibal care trebuia sa vină în ajutorul lui în Italia ,cea de-a doua a fost trimisă în Africa unde matură toata rezistentele lui Hannibal.
-În anul 202 la Zama Hannibal este invins de Scipio-Africanul si este obligat sa se retraga in afara Cartagenei.
-Prin pacea care se încheie după al doilea război punic (201 î.Hr.), Cartaginacedează romanilor toate posesiunile ei din Spania. De asemenea, trebuia să plătească o mare despăgubire de război Romei – 10.000 de talanţi în decursul a 10 ani –, şi să-i predea întreaga ei flotă cu excepţia a 10 trireme; o parte din teritoriile Cartaginei erau date lui Masinissa, regelui Numidiei, care devenise aliatul Romei. Cartagina nu avea voie să înceapă război în afara Africii, iar în Africa doar cu aprobarea Romei. TeritoriulSiracuzei devine parte din provincia Sicilia.
În urma acestei păci, Cartagina şi-a pierdut complet supremaţia ei în bazinul de apus al Mării Mediterane; locul ei este luat de Roma, care devine un mare stat din Mediterana.
sâmbătă, 17 ianuarie 2015
POMPEY THE GREAT (106-48 B.C.)
Gnaeus Pompeius Magnus one of the great statesmen and generals of the late Roman Republic, a triumvir (61-54 BC), the associate and later opponent of Julius Caesar. He was initially called Magnus (the Great) by his troops in Africa (82-81 BC).
Early career.
Pompey belonged to the senatorial nobility, although his family first achieved the office of consul only in 141. Fluent in Greek and a lifelong and intimate friend of Greek literati, he must have had the normal education of a young Roman nobleman; but his early experience on the staff of his father, Pompeius Strabo, did much to form his character, develop his military capabilities, and arouse his political ambition. The family possessed lands in Picenum, in eastern Italy, and a numerous body of clients, which Strabo greatly enlarged in the year of his consulship. In a civil war (88-87) between the rival generals Lucius Sulla and Gaius Marius, Strabo defied Sulla and favoured the Marians and a fellow general.
After his father's death, however, Pompey detached himself from the Marians. A report that he was "missing" in Cinna's army, when it was embarking for the Balkans to deal with Sulla, led to the lynching of Cinna by his troops (84). Pompey's part in this mutiny is unclear; he next appears with three legions recruited in Picenum, joining Sulla as an independent ally in the campaign to recover Rome and Italy from the Marians (83). Sulla made ample use of his youthful ally's military abilities. Pompey married Sulla's stepdaughter. On Sulla's orders the Senate gave Pompey the job of recovering Sicily and Africa from the Marians—a task he completed in two lightning campaigns (82-81). Pompey ruthlessly executed Marian leaders who had surrendered to him. To his enemies he was Sulla's butcher; to the troops he was "Imperator" and "Magnus." From Africa Pompey demanded that a triumph be given him in Rome; he refused to disband his army and appeared at the gates of Rome, obliging Sulla to yield to his demand. After Sulla's abdication, Pompey supported the renegade Sullan Marcus Lepidus for the consulship of 78. Once in office Lepidus attempted revolution, and Pompey promptly joined the forces of law and order against him. The rising crushed, however, Pompey refused to disband his army, which he used to bring pressure on the Senate to send him with proconsular power to join Metellus Pius in Spain against the Marian leader Sertorius.
The reconquest of Spain taxed Pompey's military skill and strained his own and the state's resources to the utmost. In the end it was he, not Metellus, who imposed on Spain a settlement reflecting and promoting his own political aims. His policy was one of reconciliation and rehabilitation. His personal authority and patronage now covered Spain, southern Gaul, and northern Italy. Unlike Metellus, Pompey took his army back to Italy with him, ostensibly to assist in putting down a slave revolt led by Spartacus, but in reality to secure a triumph and election to the consulship for 70. The nobles whom Sulla had restored to power had proved to be more corrupt and incompetent than ever. Pompey promised reforms at home and abroad. A bargain was struck with his rival Marcus Licinius Crassus, the two were jointly elected consuls, and Pompey was given another triumph.
Reorganization of the East.
Although the nobles were to continue to dominate the consular elections in most years, the real sources of power henceforth lay outside of Italy. Extraordinary commands would have to be created if Rome was to recover control of the sea from pirates. It was Pompey who benefitted most from the restoration of tribunician initiative. After his consulship, he waited in Rome while rival nobles undermined the position of Lucius Licinius Lucullus, who was campaigning against Mithradates in Anatolia, and made halfhearted attempts to deal with the pirates. Finally, in 67, the tribune Aulus Gabinius forced a bill through the popular assembly empowering Pompey to settle the pirate problem.
Pompey was still in the East, resettling pirates as peaceful farmers, when in Rome another tribune, Gaius Manilius, carried through, against weakened opposition, a bill appointing Pompey to the command against Mithradates, with full powers to make war and peace and to organize the whole Roman East (66). Pompey displaced Lucullus and lost no time defeating Mithradates in Asia Minor. After the death of Mithradates in 63, Pompey was free to plan the consolidation of the eastern provinces and frontier kingdoms. For 6,000 talents he set up King Tigranes in Armenia as a friend and ally of Rome—and as his own protégé. Pompey rejected the Parthian king's request to recognize the Euphrates as the limit of Roman control and extended the Roman chain of protectorates to include Colchis, on the Black Sea, and the states south of the Caucasus. In Anatolia, he created the new provinces of Bithynia-Pontus and Cilicia. He annexed Syria and left Judaea as a dependent, diminished temple state. The organization of the East remains Pompey's greatest achievement. His sound appreciation of the geographical and political factors involved enabled him to impose an overall settlement that was to form the basis of the defensive frontier system and was to last, with few important changes, for more than 500 years.
Pompey's power and prestige were at their height in December 62, when he landed at Brundisium (Brindisi) and dismissed the army. His third triumph (61) trumpeted the grandeur of his achievement. The following decade was the period of his ascendancy in Italy, an ascendancy that was to be eroded through Caesar's growing military power and gradual capture of Pompey's worldwide clientelae, from the power base Caesar, in turn, created in northern Italy and Gaul. Pompey's inveterate enemies in Rome were the Optimates, the inner ring of nobles, not Crassus or Caesar, who had merely tried to steal the limelight in Pompey's absence and to manoeuvre into a better position for bargaining with their former political ally. The nobles meanwhile had gradually reasserted their dominance in Rome and hampered attempts to alleviate the condition of Italy and the Roman populace. Once back in Italy, Pompey avoided siding with popular elements against the Optimates. He was no revolutionary. He wanted all classes to recognize him as first citizen, available for further large-scale services to the state. He had divorced his third wife, Mucia, and now proposed to ally himself by marriage to the party of the young senatorial leader Marcus Porcius Cato the Younger. But the nobles were closing their ranks against him, and his offer was rebuffed. Lucullus and others were determined to prevent the en bloc ratification of Pompey's eastern settlement and to reject his demand for land for his veterans.
The First Triumvirate.
Help came only when Caesar returned from his governorship in Spain. Pompey, Crassus, and Caesar formed the unofficial and at first secret First Triumvirate. It was to become more than a mere election compact. It would strain all the resources of the triumvirs to wrest one consulship from the Optimates; their continued solidarity was essential if they were to secure what Caesar gained for them in 59. Caesar, for his part, wanted a long-term command. Pompey, who now married Caesar's daughter, Julia, saw Caesar as his necessary instrument. Caesar, once consul, immediately forced through a land bill and, shortly after, another appropriating public lands in Campania. Once he had secured a five-year command in Illyria and Gaul he could be relied on to take off a large proportion of Pompey's discharged troops and give them further opportunities for profitable employment.
Pompey solved the problem of Rome's grain supply with his usual efficiency, but the nobles kept up their opposition. The year 56 was a critical one for the triumvirs. The nobles concocted religious impediments to prevent the dispatch of Pompey on a military mission to Egypt, while Publius Clodius contrived to persuade Pompey that Crassus had designs on his life. An attempt was made to suspend Caesar's law for the distribution of Campanian land.
Alarmed at Pompey's suspicions and truculence, Crassus set off to meet Caesar at Ravenna, and Caesar in turn came to the limit of his province at Luca to meet Pompey. The Luca conference (56) prepared the ground for the next phase of triumviral cooperation: Pompey and Crassus were to secure election to the consulship for 55, for they, too, wanted five-year commands in the provinces, while Caesar's command was to be renewed for another five years. The three secured their ends by violence and corruption after a prolonged struggle. Early in 55 Pompey and Crassus were at last elected consuls, with most of the lesser magistracies going to their supporters. Caesar obtained the extension of his command, while Pompey and Crassus received commands in Spain and Syria, respectively. Pompey could stay on in Italy and govern his provinces by deputies. But the triumvirate was coming to an end. The death of Julia (54) destroyed the strongest bond between Pompey and Caesar, and Crassus suffered disastrous defeat and death in Mesopotamia. The triumvirate existed no longer; but Pompey as yet showed no inclination to break with Caesar.
Civil war.
Meanwhile, from outside the walls of Rome, Pompey watched the anarchy in the city becoming daily more intolerable. He was prepared to wait without committing himself until the Optimates found an alliance with him unavoidable. He refused further offers from Caesar of a marriage alliance. There was talk in Rome as early as 54 of a dictatorship for Pompey. Street violence made it impossible to hold the elections. In January 52 Clodius was killed by armed followers of Titus Annius Milo, whose candidacy for the consulship was being bitterly opposed by both Pompey and Clodius. Now both factions exploded into even greater violence. The senate house was burnt down by the mob. With no senior magistrates in office, the Senate had to call on Pompey to restore order. It was the hour he had waited for. He speedily summoned troops from Italy. The nobles would not have him as dictator; they thought it safer to appoint him sole consul.
Pompey's legislation of 52 reveals his genuine interest in reform and the duplicity of his conduct towards Caesar. He reformed procedure in the courts and produced a panel of respectable jurors. A severe law against bribery at elections was made retrospective to 70 and, for all Pompey's protests, was rightly taken by Caesar's friends as aimed at him. Another useful law enforced a five-year interval between tenure of magistracies in Rome and assumption of provincial commands. But this law and another, which prohibited candidature in absence, effectively destroyed the ground of Caesar's expectation that he should become designated consul, and so safe from prosecution, before he had to disband his army in Gaul. Several attempts were made in the years 51-50 to recall Caesar before the expiration of his second term in Gaul. They were frustrated by the assertiveness of Caesar's faction and agents in Rome. Pompey, for all his growing fear and suspicion of Caesar's ambitions, did not come out openly against Caesar until late in 51, when he suddenly made clear his intentions. He declared that he would not consider the suggestion that Caesar should become designated consul while still in command of his army. His proposals for a compromise date for Caesar's recall were unacceptable to Caesar, whose sole resource now was to use the wealth he had accumulated in Gaul to buy men who could obstruct his enemies in the Senate. When war came, the Senate was evenly divided between Caesar and Pompey. The consulars were solidly for Pompey, although they saw him simply as the lesser evil. Late in 50 the consul Gaius Marcellus, failing to induce the Senate to declare Caesar a public enemy, visited Pompey with the consuls designate and placed a sword in his hands. Pompey accepted their invitation to raise an army and defend the state. Caesar continued to offer compromise solutions while preparing to strike. On Jan. 7, 49, the Senate finally decreed a state of war. Four days later Caesar crossed the Rubicon.
Pompey's strategic plan was to abandon Rome and Italy to Caesar and rely on his command of the sea and the resources of the East to starve out the Caesarians in Italy; but he did not have the disciplined loyalty and full cooperation of his Optimate allies, and Caesar's swift advance southward only just failed to prevent his withdrawal from Italy. Across the Adriatic at Dyrrhachium the wisdom of Pompey's strategy became clear. Caesar, after a hazardous crossing in pursuit, found himself cut off from his base in Italy by sea and facing superior land forces. Pompey, however, eventually had to abandon his naval blockade of the rest of Caesar's forces in Brundisium and failed to prevent their crossing to join Caesar. Caesar's army was repulsed in an assault on Pompey's camp at Dyrrhachium and, failing a quick decision in the West, Caesar was obliged to move eastwards into Thessaly. Pompey followed and joined forces with the Senate's army there under Scipio, rendering Caesar's position untenable. At this juncture, Pompey, under pressure from his Optimate allies, decided for battle, a sensible enough decision if his opponent had not been a commander of genius. Pompey suffered a disastrous defeat on the plain of Pharsalus (48). He fled from his camp as the enemy stormed it and made his way to the coast. His supporters were to rally and involve Caesar in strenuous fighting in Africa, Spain, and the East for three more years; but Pompey did not live to play a part in this struggle. Hurried on by Caesar's rapid pursuit, he lost contact with his own fleet. He moved on southward to Cilicia, Cyprus, and Egypt. He decided to land at Pelusium and seek the assistance of Ptolemy, his former client. The King marched down to the coast, ostensibly to welcome him; but he and his counsellors had chosen not to risk offending the victorious Caesar. Pompey's small squadron lay offshore while Pompey, bidding farewell to his wife, Cornelia, complied with an insidious invitation to enter, with several companions, a small boat sent to bring him to land. As he prepared to step ashore he was treacherously struck down and killed (Sept. 28, 48 BC).
Assessment.
Pompey's name cast a lasting shadow. His end inspired some of Lucan's finest verses. In the empire he acquired official respectability, and the greatness of his achievement was fully appreciated by the great writers. But there are few clear-headed or unbiassed accounts of Pompey by his own contemporaries. Caesar would have his readers believe that he wrote of Pompey more in sorrow than in anger; his propaganda was discreet and subtly damaging to his rival's reputation. Cicero's veering, day-to-day judgments of Pompey reveal his inability to see clearly through the distorting medium of his own vanity. The inflated eulogies of Pompey in Cicero's speeches are punctured by his persistent sniping at him in his letters. Yet he looked up to him for leadership and, in the moment of decision, joined him. But Pompey was neither a revolutionary nor a reactionary, willing to wreck the fabric of the commonwealth for the advantage of self or class. He expected a voluntary acceptance of his primacy but was to discover that the methods he had used to get his commands had permanently alienated the dominant nobility. So year after year he had to play a passive role, covertly intriguing or waiting for successive occasions to arise that would force them to accept his leadership. Some thought his waiting game duplicity, others, sheer political incompetence. He was an ineffective politician, not from incapacity for intrigue or ruthless action but from lack of candour and consistency in speech and action.
As a military leader, Pompey fell short of real greatness, lacking Caesar's genius, his dynamism and panache, and his geniality in personal relationships. He was circumspect and thorough—the perfect administrator. His vision of empire was no narrower than Caesar's. Like many a more recent imperialist, he was satisfied with the ideal of efficient and clean-handed administration and justice, and many of his contemporaries believed that he went far to achieve that aim in his own practice. Pompey, the wealthiest man of his age, invested his millions prudently; his landed estates were distributed throughout Italy in manageable units. For all the extravagance of his triumphal shows and the inexcusable heartlessness of the contests in slaughter with which he entertained the populace, he was a plain-living man, friend and admirer of the Stoic Panaetius. His third wife, Mucia, bore him two sons, Gnaeus and Sextus, and a daughter, Pompeia, before he divorced her for infidelity (62). Julia was the wife he loved most dearly; Cornelia outlived him and mourned his death. (Encyclopaedia Britannica Article)
sâmbătă, 10 ianuarie 2015
Primul razboi punic [264-241]
Unul din cele mai sangeroase războaie din istoria lumi ,mai precis Roma vs Cartagena,aceste doua puteri sau luptat mai bine de 3 războaie pentru a determina cine deţine supremaţia în Africa,Spania,Italia si mai ales pe Marea Mediterana.
În acest prim articol o sa rezum primul război punic ,
-Prin anexarea Italiei de sud, Roma se învecina acum cu Sicilia, insulă foarte bogată, care deţinea o poziţie importantă pentru navigaţie în Marea Mediterană. Sicilia era împărţită între oraşele greceşti, în frunte cu Siracuza, care stăpîneau partea de răsărit a insulei, şi cartaginezi, care stăpîneau părţile de apus.
Atunci, mamertinii au cerut ajutor Romei, care s-a grăbit astfel să intervină alungându-i pe cartaginezi din Messana. Atunci Cartagina a declarat război romanilor.
Bătălia navală de la Mylae - 260 î.Hr.
-o prima mare bătălie navala în care cele doua forţe arunca toata elita cu un avantaj în nave
inclinat spre Cartagena,dar un avantaj care urma sa fie repede anihilat de Roma.
.
- În faţa primejdiei comune, cei doi vechi adversari din Sicilia, siracuzanii şi cartaginezii, au încheiat o alianţă, dar romanii i-au silit în scurtă vreme pe cei dintâi să ceară pace. Apoi au continuat lupta împotriva cartaginezilor; aceştia aveau o puternică flotă de război, cu care punea în primejdie coastele Italiei. Pentru a-i înfrânge pe cartaginezi, romanii au construit un mare număr de corăbii (copii ale unui vas punic cu 5 vâsle găsit de romani după ce a eşuat), prevăzute cu o punte cu cârlig de fier, cu care prindeau corăbiile duşmane pentru a le reţine; apoi, pe bordul corăbiilor începea o luptă ca pe uscat. Folosind o astfel de tactică, flota romană condusă de consulul Duilius i-a învins laMylae (260 î.Hr.) pe cartaginezi.
-
Cu ajutorul aceste ia romanii reuşea să-i lichideze pe piraţii iliri de pe coasta Dalmaţiei (229-228 î.Hr.), întinzându-şi autoritatea lor pe coasta Mării Adriatice până la graniţele Macedoniei şi Greciei. Între timp, armatele romane au obţinut împotriva galilor victoria de la Clastidium (222 î.Hr.) şi au cucerit cetatea acestora Mediolanum. Astfel întreaga Galie Cisalpină a trecut în stăpânirea Romei. Sunt întemeiate noi colonii (Cremona, Mutina, Placentia) şi construită Via Flaminia. În felul acesta, puterea romană se întindea, în nord, până la Alpi.
Primul război punic a reprezentat pentru Roma puterea,si-a dat seama ca deţine o uriaşă rezerva de oameni,banii si mai ales experti militari de care se poate bucura mult timp si în special de care se poate folosi in a zdrobi orice duşman.
În acest prim articol o sa rezum primul război punic ,
-Prin anexarea Italiei de sud, Roma se învecina acum cu Sicilia, insulă foarte bogată, care deţinea o poziţie importantă pentru navigaţie în Marea Mediterană. Sicilia era împărţită între oraşele greceşti, în frunte cu Siracuza, care stăpîneau partea de răsărit a insulei, şi cartaginezi, care stăpîneau părţile de apus.
Atunci, mamertinii au cerut ajutor Romei, care s-a grăbit astfel să intervină alungându-i pe cartaginezi din Messana. Atunci Cartagina a declarat război romanilor.
Bătălia navală de la Mylae - 260 î.Hr.
-o prima mare bătălie navala în care cele doua forţe arunca toata elita cu un avantaj în nave
.
- În faţa primejdiei comune, cei doi vechi adversari din Sicilia, siracuzanii şi cartaginezii, au încheiat o alianţă, dar romanii i-au silit în scurtă vreme pe cei dintâi să ceară pace. Apoi au continuat lupta împotriva cartaginezilor; aceştia aveau o puternică flotă de război, cu care punea în primejdie coastele Italiei. Pentru a-i înfrânge pe cartaginezi, romanii au construit un mare număr de corăbii (copii ale unui vas punic cu 5 vâsle găsit de romani după ce a eşuat), prevăzute cu o punte cu cârlig de fier, cu care prindeau corăbiile duşmane pentru a le reţine; apoi, pe bordul corăbiilor începea o luptă ca pe uscat. Folosind o astfel de tactică, flota romană condusă de consulul Duilius i-a învins laMylae (260 î.Hr.) pe cartaginezi.
-
Cu ajutorul aceste ia romanii reuşea să-i lichideze pe piraţii iliri de pe coasta Dalmaţiei (229-228 î.Hr.), întinzându-şi autoritatea lor pe coasta Mării Adriatice până la graniţele Macedoniei şi Greciei. Între timp, armatele romane au obţinut împotriva galilor victoria de la Clastidium (222 î.Hr.) şi au cucerit cetatea acestora Mediolanum. Astfel întreaga Galie Cisalpină a trecut în stăpânirea Romei. Sunt întemeiate noi colonii (Cremona, Mutina, Placentia) şi construită Via Flaminia. În felul acesta, puterea romană se întindea, în nord, până la Alpi.
Primul război punic a reprezentat pentru Roma puterea,si-a dat seama ca deţine o uriaşă rezerva de oameni,banii si mai ales experti militari de care se poate bucura mult timp si în special de care se poate folosi in a zdrobi orice duşman.
sâmbătă, 15 martie 2014
Bătălia de la Maraton
-Se pot spune foarte multe despre acesta lupta dar realitatea e doar una si anume ca în 49-I-Hr în acele văi s-a dat o lupta care si acum se vorbeşte de ea.
-Grecia pe atunci nu era o tara unită,era o adunătură de state cum ar fi,Atena,Sparta,Corint si toate cu felul lor de conducere si cu mîndria lor.
-Atena tocmai a scapat de un tiran pe nume Hypius si se confrunta cu problema perşilor,acest ia au trimis emisari la ei si la Sparta dar ambele au fost omorîte si au stîrnit furia marelui Darius 1.
-Lupta s-a dat în anul 49-I-Hr.
-Persii aduna o armata de 300 mii oameni pe care i-au debarcat în peste 600 de vase de război uriaşe.
-Greci au adus peste 12000 de soldaţii.
- Feidipos conducea armata greaca.
-Tactică a fost simpla pentru grecii,acest ia au beneficiat de vase rapide si uşor de manevrat ,au profitat de acest lucru si au distrus peste 400 de vase persane si pierzînd doar 45 de vase din cele 200 ale lor.
-După lupta pe mare au reuşit sa străbată în timp record si sa ajungă chiar în fata flotei persane care vroia sa distrugă Atena ,iar la campurile numite Maraton au castigat si bătălia pe uscat.
Un alt rezumat scurt de la Maraton :
-Bătălia de la Maraton
În sfârşit, se iviră zorii zilei de 13 septembrie 490. Nici
nu se înălţă bine soarele, că pământul uscat şi dogora de căldură. Cum
atenienii voiseră să-şi întindă oştirea precum şirurile medice, centrul era
destul de slab. Plateenii alcătuiau aripa stângă. Era prima dată când atenienii
înfruntau o oaste persană; costumele de luptă pestriţe, armele ciudate ale
acestei gloate asiatice nu i-au înspăimântat. La un semn, se năpustiră în goană
împotriva barbarilor, deşi distanţa dintre cele două oşti era de opt stadii, ca
să reducă timpul în care erau expuşi suliţelor barbare.
Violenţa atacului grecesc îi descumpăni pe perşi, care se
gândeau să atace ei primii duşmanul strâns ghem ca să se apere. Cu toate
acestea, centrul persan, unde se găseau trupele cele mai bune, rezistă
atacului, ba chiar izbuti să rupă rândurile atenienilor. Pe aripi însă grecii
ieşiră biruitori şi, încercuind mijlocul, veniră în ajutorul tovarăşilor lor,
dovedindu-i pe perşi.
Aceştia se retraseră în dezordine către flota lor, care
aştepta, ancorată, la mică distanţă de ţărm. Atenienii, îmbătaţi de victorie,
se repeziră spre mare şi încercară să împiedice îmbarcarea perşilor. N-au
izbutit, dar au nimicit şapte trireme duşmane.
Acolo şi~a găsit moartea glorioasă fratele autorului
dramatic Eschil, Cinegire. Acesta se agăţase cu mâna dreaptă de o corabie
duşmană. Un ostaş persan i-a retezat mâna. S-a prins imediat de corabie cu mâna
cealaltă. I-au tăiat-o şi pe aceasta. Atunci, zice-se, s-a agăţat cu dinţii de
vas şi nu i-a dat drumul decât când i-au retezat capul.
Primejdia nu fusese alungatã de tot. O parte din trupele
persane, desprinse din oaste înainte de bătălie, naviga spre Atena, nădăjduind
să o ia prin surprindere. După un marş forţat de opt ore, hopliţii atenieni,
deşi istoviţi de bătălie, s-au îndreptat spre Atena. Duşmanul a găsit locul
bine păzit. Flota persană, ancorată la Faleron, a şovăit o vreme, şi a plecat
spre Asia. Grecia era salvată.
Minunata veste
Nimic nu poate descrie bucuria luptătorilor în seara aceea,
la Maraton. În vreme ce generalii îi adunau pe morţi ca să-i cinsteascã aşa cum
se cuvine, pentru ca sufletele lor să nu rătăcească tânjind după nemurire, un
curier a pornit spre Atena. Acesta erau un atlet vestit, învingător la cursele
de alergare. El a străbătut noaptea, fără nici o oprire, distanţa care desparte
Maratonul de Atena. Ajuns în cetate, bătu la uşile magistraţilor, dându-le
tuturor minunata veste, după care se prăvăli neînsufleţit!
Trebuie să adăugãm că două mii de lacedemonieni sosiră la
Atena chiar la finalul bătăliei. După ce au primit mulţumirile atenienilor, au
fost conduşi, la cererea lor, până la locul bătăliei, să vadă cum arată perşii
morţi.
marți, 17 decembrie 2013
Batalia de la Actium
1-31-I-HR.
2-După moartea lui Cezar la Roma o mare criza politică i-a amploare din cauza lupt ei pentru putere.
3-Asasinii lui Cezar(Brutus si Cassius),Octavian-Cezar nepotul mostenitor al lui Cezar si Marcus Antonius se lupt au pentru supremaţia la Roma.
4-Marcus Antonius pe atunci con sul vroia puterea deplina la Roma,dar cînd împreuna cu trupele lui mai precis 10 legi uni este înfrînt la Mutena-Actuala-Franta de către Octavian-Augustus si trupele Senatului,el se retrăgea în Galia nordică unde îşi stabil este cartierul general .
5-După retragerea lui Antonius in Galia ,tînărul Octavian îi fura funcţia de con sul si imediat declara război asasinii lor lui Cezar si chiar duşmanii statului,dar la aceasta veste războiul civil imediat porneşte.
6-Atunci Brutus porneşte spre Roma cu armata lui declarand război tînărului Con sul.
7-Văzînd ca trupele lui Brutus sunt mult mai numeroase de cat ale lui,Octavian se împacă cu Marcus Antonius urmînd sa plece împreuna cu cele 14 legiunii în Grecia pentru lupta cu Brutus.
8-Împreuna Octavian si Antonius înfrînge forţele lui Cassius si Brutus la locul numit Filippi-42-I-HR.
9-După Filippi se formează al-2-lea triumvirat din care făceau parte ,Octavian,Leppus si Marcus. Antonius,dar acest triumvirat nu va tine mult pentru ca Leppus este forţat sa plece în exil de tînăr Octavian.
10-Marcus Antonius strînge o uriaşă armata si pleacă în cucerirea Pathiei-actuală Turcie iar Octavian pleacă în oprirea lui Pompey-Sectus cel care bloca comerţul de grîu ce ameninţa Roma.
11-Octavian îl bate pe Sectus dar Antonius suferă cîteva înfrîngeri pană reuşeşte sa adauge Armenia si o parte din Parthia pentru Roma cu ajutorul lui Cleopatra aliatul de baza a lui Antonius.
12-Antonius se întoarce la Roma unde se căsătoreşte cu sora lui Octavian .
13-Antonius după 3 ani se re-întoarce în Egypt unde cu ajutorul lui Cleopatra planuieste o uriaşă campanie militară.
14-Octavian furios declara război lui Antonius .
15-Antonius împreuna cu o armata de 25000 de oamenii înfruntă pe Octavian a cărui armata de 35000 îl aşteptau la Actium.
16-Antonius obligat de blocajul impus de Octavian accepta lupta pe mare acolo unde avea un mare dezavantaj de vase ,atunci obligat îşi lasă o parte din oameni pe uscat .
17-Octavian si Agrippa generalul lui îl înfrînge pe Antonius plus cu ajutorul unor generali din armata lui.
18-Antonius obligat de înfrînge se întoarce în Egypt unde mai forţează o lupta dar cele 4 legi uni ale lui este oprit definitv de cele 22 de legi uni ale lui Octavian.
2-După moartea lui Cezar la Roma o mare criza politică i-a amploare din cauza lupt ei pentru putere.
3-Asasinii lui Cezar(Brutus si Cassius),Octavian-Cezar nepotul mostenitor al lui Cezar si Marcus Antonius se lupt au pentru supremaţia la Roma.
4-Marcus Antonius pe atunci con sul vroia puterea deplina la Roma,dar cînd împreuna cu trupele lui mai precis 10 legi uni este înfrînt la Mutena-Actuala-Franta de către Octavian-Augustus si trupele Senatului,el se retrăgea în Galia nordică unde îşi stabil este cartierul general .
5-După retragerea lui Antonius in Galia ,tînărul Octavian îi fura funcţia de con sul si imediat declara război asasinii lor lui Cezar si chiar duşmanii statului,dar la aceasta veste războiul civil imediat porneşte.
6-Atunci Brutus porneşte spre Roma cu armata lui declarand război tînărului Con sul.
7-Văzînd ca trupele lui Brutus sunt mult mai numeroase de cat ale lui,Octavian se împacă cu Marcus Antonius urmînd sa plece împreuna cu cele 14 legiunii în Grecia pentru lupta cu Brutus.
8-Împreuna Octavian si Antonius înfrînge forţele lui Cassius si Brutus la locul numit Filippi-42-I-HR.
9-După Filippi se formează al-2-lea triumvirat din care făceau parte ,Octavian,Leppus si Marcus. Antonius,dar acest triumvirat nu va tine mult pentru ca Leppus este forţat sa plece în exil de tînăr Octavian.
10-Marcus Antonius strînge o uriaşă armata si pleacă în cucerirea Pathiei-actuală Turcie iar Octavian pleacă în oprirea lui Pompey-Sectus cel care bloca comerţul de grîu ce ameninţa Roma.
11-Octavian îl bate pe Sectus dar Antonius suferă cîteva înfrîngeri pană reuşeşte sa adauge Armenia si o parte din Parthia pentru Roma cu ajutorul lui Cleopatra aliatul de baza a lui Antonius.
12-Antonius se întoarce la Roma unde se căsătoreşte cu sora lui Octavian .
13-Antonius după 3 ani se re-întoarce în Egypt unde cu ajutorul lui Cleopatra planuieste o uriaşă campanie militară.
14-Octavian furios declara război lui Antonius .
15-Antonius împreuna cu o armata de 25000 de oamenii înfruntă pe Octavian a cărui armata de 35000 îl aşteptau la Actium.
16-Antonius obligat de blocajul impus de Octavian accepta lupta pe mare acolo unde avea un mare dezavantaj de vase ,atunci obligat îşi lasă o parte din oameni pe uscat .
17-Octavian si Agrippa generalul lui îl înfrînge pe Antonius plus cu ajutorul unor generali din armata lui.
18-Antonius obligat de înfrînge se întoarce în Egypt unde mai forţează o lupta dar cele 4 legi uni ale lui este oprit definitv de cele 22 de legi uni ale lui Octavian.
miercuri, 11 decembrie 2013
Giuseppe Garibaldi
1-General Italian.
2-1807-1882.
3-Obţine multe victorii pe mare si uscat
4-Maestru al lupt ei de gherlă.
5-A reuşit sa capete respectul unei lumii întregi datorită geniului sau militar.
6-În 1834 în fruntea unei armate de 6000 fuge în Franţa si de acolo în America de Sud .
7-1836-1843 a fost pionul principal în luptele de gherila din mai multe tari din America de Sud cum ar fi Brazilia,Bolivia,Columbia,Chile si etc.
8-A obtinhttp://www.youtube.com/watch?v=NdcoPM6EItIut prima s-a mare victorie militară în Uruguay ,unde împreuna cu armata lui si cu rebeli locali au învins trupele Spaniolă.
9-După 12 ani de lupta în America de Sud ,Garibaldi se întoarce Italia în fruntea unei armate de 5000 de oameni .
10-În 1850 în frunte celor 5000 de oameni se îndreaptă spre Roma pentru a ajuta revolutionari de acolo.
11-1859 formează o nouă armata pentru a se îndrepta spre revoltă din Sicilia.
12-În 1861 refuză comanda armat ei americana pe motive politice dar pastreaza în continuare respectul tuturor.
13-Este chemat în Italia pentru a ajuta la revoluţia din Sicilia ,se întoarce dar lovit de boala si de lungă viaţa cu armă se retrăgea intr-o funcţie simbolica în senatul de la Roma.
14-A luptat timp de doi ani în Franta pană în 1870 în revoluţiile de acolo.
15-A dus campanii militare timp de 25 de ani .
16-Moare la 74 de ani în 1882.
2-1807-1882.
3-Obţine multe victorii pe mare si uscat
4-Maestru al lupt ei de gherlă.
5-A reuşit sa capete respectul unei lumii întregi datorită geniului sau militar.
6-În 1834 în fruntea unei armate de 6000 fuge în Franţa si de acolo în America de Sud .
7-1836-1843 a fost pionul principal în luptele de gherila din mai multe tari din America de Sud cum ar fi Brazilia,Bolivia,Columbia,Chile si etc.
8-A obtinhttp://www.youtube.com/watch?v=NdcoPM6EItIut prima s-a mare victorie militară în Uruguay ,unde împreuna cu armata lui si cu rebeli locali au învins trupele Spaniolă.
9-După 12 ani de lupta în America de Sud ,Garibaldi se întoarce Italia în fruntea unei armate de 5000 de oameni .
10-În 1850 în frunte celor 5000 de oameni se îndreaptă spre Roma pentru a ajuta revolutionari de acolo.
11-1859 formează o nouă armata pentru a se îndrepta spre revoltă din Sicilia.
12-În 1861 refuză comanda armat ei americana pe motive politice dar pastreaza în continuare respectul tuturor.
13-Este chemat în Italia pentru a ajuta la revoluţia din Sicilia ,se întoarce dar lovit de boala si de lungă viaţa cu armă se retrăgea intr-o funcţie simbolica în senatul de la Roma.
14-A luptat timp de doi ani în Franta pană în 1870 în revoluţiile de acolo.
15-A dus campanii militare timp de 25 de ani .
16-Moare la 74 de ani în 1882.
marți, 10 decembrie 2013
Erwin Rommel-Vulpea Desertului
1-Unul din cei mai mari generali din toata istoria militară.
2-Omul care dacă era lăsat putea sa cîştige războiul pentru Germania si automat pentru Hitler .
3-Si-a castigat re numele de vulpea desertului prin numeroasele victorii pe care le-a castigat în Africa împotriva aliaţilor.
4-Nascut la 15 noiembrie 1891.
5-În 1937 devine comandantul suprem al armate lor lui Hitler .
6-În iunie 1941 ,Rommel conduce ofensivă germană împotriva forţelor britanice care erau mult mai numeroase dar a reuşit sa le de-a o lecţie aliaţilor.
7-În 1942 se confrunta cu primele probleme în Africa ,mai precis este înfrînt datorită intervenţiei armate lor americane la Kurps.
8-Este chemat în Franta însuşi de Hitler pentru a se ocupă de apărarea din Normandia.
9-Ruseşte sa construiască o apărare formidabilă dar este înfrînt intr-un final dramatic in Normandia.
10-La 14 octombrie 1944 Hitler trimite doi generali l-a casa lui Rommel pentru a-l obliga sa se sinucide ,iar el face lucru asta dar îi transmite lui Hitler ca a fost cel mai bun lucru care l-a făcut adică sa serveasca Germania si pe EL-adică Hitler.
11-A fost omul care a capatat admiratia tuturor chiar si a aliaţilor care l-a considerat mintea de oţel a lui Hitler.http://www.youtube.com/watch?v=_BVlDF4Jp-Q
2-Omul care dacă era lăsat putea sa cîştige războiul pentru Germania si automat pentru Hitler .
3-Si-a castigat re numele de vulpea desertului prin numeroasele victorii pe care le-a castigat în Africa împotriva aliaţilor.
4-Nascut la 15 noiembrie 1891.
5-În 1937 devine comandantul suprem al armate lor lui Hitler .
6-În iunie 1941 ,Rommel conduce ofensivă germană împotriva forţelor britanice care erau mult mai numeroase dar a reuşit sa le de-a o lecţie aliaţilor.
7-În 1942 se confrunta cu primele probleme în Africa ,mai precis este înfrînt datorită intervenţiei armate lor americane la Kurps.
8-Este chemat în Franta însuşi de Hitler pentru a se ocupă de apărarea din Normandia.
9-Ruseşte sa construiască o apărare formidabilă dar este înfrînt intr-un final dramatic in Normandia.
10-La 14 octombrie 1944 Hitler trimite doi generali l-a casa lui Rommel pentru a-l obliga sa se sinucide ,iar el face lucru asta dar îi transmite lui Hitler ca a fost cel mai bun lucru care l-a făcut adică sa serveasca Germania si pe EL-adică Hitler.
11-A fost omul care a capatat admiratia tuturor chiar si a aliaţilor care l-a considerat mintea de oţel a lui Hitler.http://www.youtube.com/watch?v=_BVlDF4Jp-Q
joi, 5 decembrie 2013
George Washington
1-1732-1799.
2-Primul preşedinte al SUA.
3-Văzut ca unul din cei mai importanti lideri militari si politici din toate timpurile.
4-A condus armata americana în războiul de indepenta împotriva Englezilor-1754.
5-A încercat sa între în armata-britanica dar este refuzat si se întoarce in Virginia in 1764.
6-În 1779 preia comanda în războiul cu G.B. ,cîştiga numeoare bătălii de gherila si este răsplătit de consiliul american .
7-Preia în 1779-1780 comanda totala a armate lor care lupta împotriva G.B.
8-De tine un simt extraordinar de anticipare a mişcările făcute de G.B. ,dar se retrăgea în 1779-1780 din cauza numărului uriaş al armat ei Britanice.
9-Conduce cea mai îndrăzneaţă mişcare făcută de armata americana ,mai precis trece răul îngheţat de la Treston si înfrînge forţele britanice.
10-Primeşte ajutor din Europa si în special din partea Franţei în lupta cu G.B.
11-Da ordin ca Washington sa fie părăsit intenţionat dar se întoarce pe urma în urma unei uriaşe furtuni si îi i-a prin surprindere pe Englezii,care nu se aşteptau la un atac asa de repede.
12-Obţine victoria decisiva la Yorstwon.
13-Moare la vîrsta de 67 de ani -1799http://www.youtube.com/watch?v=69KWGYGVirE
2-Primul preşedinte al SUA.
3-Văzut ca unul din cei mai importanti lideri militari si politici din toate timpurile.
4-A condus armata americana în războiul de indepenta împotriva Englezilor-1754.
5-A încercat sa între în armata-britanica dar este refuzat si se întoarce in Virginia in 1764.
6-În 1779 preia comanda în războiul cu G.B. ,cîştiga numeoare bătălii de gherila si este răsplătit de consiliul american .
7-Preia în 1779-1780 comanda totala a armate lor care lupta împotriva G.B.
8-De tine un simt extraordinar de anticipare a mişcările făcute de G.B. ,dar se retrăgea în 1779-1780 din cauza numărului uriaş al armat ei Britanice.
9-Conduce cea mai îndrăzneaţă mişcare făcută de armata americana ,mai precis trece răul îngheţat de la Treston si înfrînge forţele britanice.
10-Primeşte ajutor din Europa si în special din partea Franţei în lupta cu G.B.
11-Da ordin ca Washington sa fie părăsit intenţionat dar se întoarce pe urma în urma unei uriaşe furtuni si îi i-a prin surprindere pe Englezii,care nu se aşteptau la un atac asa de repede.
12-Obţine victoria decisiva la Yorstwon.
13-Moare la vîrsta de 67 de ani -1799http://www.youtube.com/watch?v=69KWGYGVirE
luni, 2 decembrie 2013
Primul Razboi Mondial -Scurta Cronica
Anul 1914:
-28 iunie Arhiducele Austriei Franz Ferdinand,este asasinat la Sarajevo impreuna cu sotia sa Sofia ,de catre studentul sarb Gavrilio Princip
-23 iulie Austro-Ungaria da un ultimatum Serbiei
-28 iulie Austro-Ungaria declara razboi Serbiei si incepe sa ii invadeze teritoriile
-30 iulie Rusia tarista se mobilizeaza in sprijinul Serbiei
-1 august Germania,legata de Austria si Italia prin Tripla Alianta ,declara razboi Rusiei si astfel se declanseaza mecanismele aliantelor
-2 august Franta care impreuna cu Rusia si Marea Britanie a semnat pactul Antantei ordoana mobilizarea .Imperiul Otoman se aliaza in secret cu Germania iar Italia ,desi face parte din Tripla Alianta, isi declara neutralitatea
-3 august Germania declara razboi Frantei
-4 Germania invadeaza Belgia desi prin acordurile internationale este neutra,Marea Britanie declara razboi Germaniei ,Sua isi declara neutralitatea
-5 august Austro-Ungaria declara razboi Rusiei,Muntenegru declara razboi Austro-Ungariei
-6 august Serbia declara razboi Germaniei
-12 august Marea Britanie si Franta declara razboi Austro-Ungariei
-20 august Dupa ocuparea orasului Liege armata germana intra in Bruxelles
-21-23 august Armata germana infrange trupele franceze la Charleroi iar Japonia declara razboi Germaniei
-26-30 august Pe frontul de rasarit Hindenburg invinge trupele rusesti la Tannenburg.La inceputul lui septembrie confruntarile de la Lacurile Mazuriene indeparteaza definitiv amenintarea rusa asupra Berlinului
-5-13 septembrie Contraofensiva franceza victorioasa[prima batalie]de pe Marna pe frontul de vest iar Von Moltke este inlocuit din functie de Von Falkenharyn
-8-12 septembrie Rusii ii inving pe austrieci la Leopoli,patrunzand in Galitia pana la Carpati
-9 octombrie In Belgia cade cetatea-fortareata Anvers ,ultimul bastion in fata invaziei germane
-17 octombrie Pe frontul de vest,armata engleza da piept cu germanii in jurul localitatii Yprea,in Flandra
Prima batalie de la Ypres dureaza pana la 22 noiembrie.Frontul de vest se stabilizeaza pentru un razboi pozitional
-1 noiembrie Escadra navala germana a lui Von Spee o infrange pe ceea engleza a lui Cradock in batalia de la Coronel in largul coastelor chiliene
-6 noiembrie Trupele austriece intra in Belgrad
Noiembrie Pentru a contracara Turcia,Marea Britanie anexeaza Cipru
-3 decembrie Generalul sarb Putnik incepe batalia de la Kolubra ,la finalul careia va elibera Belgradul
-8 decembrie Navele engleze comandate de Sturdee inving formatiunea lui Von Spee in batalia navala din Insulele Falkland
Anul 1915:
-6 ianuarie Pe frontul francez voluntarii garibaldini participa in luptele din Argonne
-14 ianuarie La Dogger Bank in Marea Britanie,crucisatoarele engleze le inving pe cele germane
Februarie-Pe frontul de vest fortele anglo-franceze intreprind atacuri repetate ,dar fara rezultate semnificative.Trupele lui Hinderburg cuceresc Prusia Orientala,Germania intensifica folosirea submarinelor
-22 aprilie Pe frontul de vest la Ypres ,armata germana foloseste pentru prima data gazul clorhidric impotriva francezilor
-25 aprilie Corpul Expeditionar Aliat debarca la Gallipoli,in Turcia dar nu reuseste sa invinga trupele turce si sa se indrepte catre Istambul
-26 aprilie Guvernul italian incheie la Londra un pact secret cu Franta si Marea Britanie.In schimbul intrarii in razboi de partea Antantei,Italia obtine promisiunea unor recompense teritoriale.
-1 mai Germanii lanseaza o ofensiva masiva impotriva rusilor pe teritoriul polonez,la Gorlice-Tarnow si invingandu-i ocupa Galitia
-4 mai iese din Tripla Alianta
-7 mai Un submarin german scufunda transatlanticul Luvimac in fata reactiei SUA la moartea a 128 de pasagiri americani,germani revoca ordinul de razboi submarin total
-9 mai-15 iunie Trupele anglo-franceze ii ataca pe germanii la Artoix
-23 mai Italia declara razboi Austro-Ungariei.A doua zi trupele trec granita
-22 iunie Trupele germane recuceresc Leopoli
-23 iunie Italieni dau prima batalie de la Ismir
-3 iulie Atacand pe Vistula,armata germana ajunge la Varsovia
-18 iulie-3 august Pe frontul italian se da a doua batalie de pe Isorizo
-21 august Italia declara razboi Imperiului Otoman
-5-8 septembrie Reprezentatii partidelor socialiste potrivnice razboiului se reunesc in Elvetia
-5 octombrie Trupele Armatei debarca la Salonic pentru a ajuta Serbia si a contracara intrarea Bulgariei in razboi de partea puterilor centrale.In cursul lunii,ofensiva austro-germana duce la ocuparea Serbiei
-18 octombrie-4 noiembrie Trupele italiene ii ataca din nou pe austrieci la Isonzo a treia batalie
-10 noiembrie-2 decembrie Trupele italiene incearca o noua ofensiva la Isonzo a patra batalie
-10 decembrie Corpul Expeditionar Aliat incepe retragerea de la Galipoli care se va incheia in ianuarie 1916.Generalul Haig il inlocuieste pe French la comanda Corpului Expeditionar Britanic in Franta
Decembrie Turcii incep asedierea orasului Kuz din Mesopotamia ,unde si-au gasit refugiu trupele engleze ale generalului Townshead.
Anul 1916:
-8-9 ianuarie Trupele Antantei parasesc definitiv Gallipoli si Stramtorile
-11 ianurie Austriecii invadeaza Muntenegru
Februarie-Rusii opresc trupele turcesti ale lui Enver Pasa si contraataca in Caucaz,ocupand orasul Erzurum
-21 februarie Nemtii lanseaza ofensiva de la Verdum
-11-16 martie Italienii incep a cincea ofensiva de la Ismir,impotriva austriecilor si de aceasta data,rezultatele sunt neinsemnate
Aprilie Francezii si Englezii semneaza Acordul Sylies-Picot in legatura cu impartirea Imperiului Otoman dupa victoria finala
-29 aprilie Trupele britanice asediate de turci la Kut,in Mesopotamia se predau
-15 mai Austriecii declanseaza ofensiva impotriva italienilor si reusesc sa sparga frontul in sectorul Asiago.Italienii ii opresc pe Pasabio si in Valsuguna
-31 mai Flota germana si cea engleza se infrunta in batalia Iurlandei.Rezultatul a fost indecis
-1 iulie Pentru a opri asediul de la Verdun englezii angajeaza batalia de pe Somme
-4-7 august A sasea batalie de pe Isonne trupele italiene contraataca si recuceresc Sabotino,Podgora,Oslivia si San Michele
-8 august Italienii intra in Gorizia obiectivul final al ofensivei
-28 august Romania se decide sa intre in razboi de partea Antantei.Italia declara razboi Germaniei
-29 august Generalul german Von Falkenbaryn incapabil sa cucereasca Verdunul,este inlocuit la comanda cu Hindesburg
Septembrie La capatul unei serii de atacuri incepute inca din iunie,rusii recuceresc multe teritorii aflate in mainile austriecilor
-15 septembrie Pe frontul de pe Somme ,englezii folosesc,pentru prima oara tancurile
-14-17 septembrie Armata italiana ii ataca pentru a saptea oara pe austriecii pe frontul de la Isomn
Octombrie Armata rusa strapunge frontul austriac pana in Carpati.T.E .Lawrence ajunge in Africa cu misiunea de a organiza revolta araba impotriva Imperiului Otoman
-9-12 octombrie A opta batalie de la Isomn
-31 octombrie-1 noiembrie A noua batalie de la Isomn
-19 noiembrie-Se incheie ultima ofensiva engleza de pe Somrie
-22 noiembrie-Moare Franz-Joseph Imparatul Austriei,il urmeaza la tron Carol 1
-6 decembrie Germanii ocupa Bucurestiul ,Romania este scoasa din razboi,in realitate armata romana a continuat sa lupte pana la sfarsitul lui 1917,dar prabusirea Rusiei a provocat izolarea militara a Romaniei,incapabila sa reziste atacurilor concentrate a Puterilor Centrale.
-13 decembrie Generalul Nivelle il inlocuieste pe Jofire in postul de comandant al armatei francezei
-15 decembrie In sectorul Verdun francezii au recucerit toate pozitiile si au inaintat 5 km fata de pozitia initiala
Anul 1917:
-1 februarie Germania declara razboi submarinului total,ca reactie dupa doua zile ,SUA rupe orice legatura cu Berlinul
-3 martie Arz Von Straussenberg il inlocuieste pe Conrad Von Hotzendorf in functia de sef de Stat Major al armatei austriece
-8 martie Primele miscari revolutionare in Rusia
-15 martie Tarul Nikolai al 2 este silit sa abdice.Se formeaza un guvern provizoriu
-2 aprilie SUA declara razboi Germaniei ,dar Wilson mentine o pozitie distanta fata de a Antantei
-16 aprilie Francezii lanseaza o ofensiva pe Aime,Batalia de la Chemin des Dumaes care se incheie cu un mare esec
-29 aprilie Petain este numit sef de Stat Major al armatei franceze in locului lui Nivelle
-26 iunie Debarca in Franta primul contingent al Corpului Expeditionar American al lui Perking
-1 iulie Generalul Rus Brusilov lanseaza o ofensiva incercand sa recucereasca Galitia
-19 iulie Germanii trec la contraatac pe frontul de rasarit ,armata rusa se destrama
-31 iulie Englezii angajeaza a treia batalie de la Ypson
-1 august Papa Benedict al 15 lanseaza un apel catre natiunile beligerante impotriva macelului inutil
-18 august Italienii lanseaza a 11 batalie de la Isonzo care se termina prin cucerirea zonei
-3 septembrie Armata germana ocupa Riga
-15 octombrie Mata Harie este impuscata de francezi sub acuzatia de spionaj in slujba Germaniei
-24 octombrie Austriecii strapung frontul italian in sectorul dintre Plezano si Tolmino.Armata italiana se retrage in dezordine catre campie
-6 noiembrie Bolsevicii initiaza lovitura de stat impotriva Guvernului Kervinski
-7-8 noiembrie Ocuparea Palatului de Iarna de la Petrogard si fuga lui Kervinski
-9 noiembrie Armando Dias il inlocuieste pe Luigi Cardona la comanda armatei italiene care se regrupeaza pe raul Piave.Gergoes Clementeau devine prim-ministru al Frantei
-20 noiembrie Violenta ofensiva aliata in sectorul Cambrena
-26 noiembrie Guvernul Bolsevic solicita Puterilor Centrale sa inceapa tratative de pace
-7 decembrie SUA declara razboi Austro-Ungariei
-10 decembrie Luigi Rizzo forteaza Portul Trieste
-15 decembrie Rusia si Germania incheie pacea de la Brest-Linvrisk
Anul 1918:
-3 ianuarie Presedintele SUA Woodrow Wilson isi face cunoscute cele 14 puncte
-3 martie Rusia si Germania semneaza Tratatul de Pace de la Brest-Litorsk
-21 martie Ludendorff lanseaza o ofensiva pe Somme in sectorul Montdidler.Aliatii se retrag in ordine iar germanii isi extind atacul in Flandra.
-26 martie Generalul Ferdinand Froch este numit comandant suprem al fortelor aliate
-10 iunie Doua MAS italiene sub comanda lui Luigi Rizan scufunda curieratul austriac Szent
-15 iunie Austriecii lanseaza Batalia solului in incercarea zadarnica de a infrange rezistenta de pe Piave
-16 iulie Tarul Nikolai al 2 si familia sa sunt impuscati la Ekaterinburg de catre bolsevici
-8 august Aliati incep batalia de la Arniens
-9 august O escadrila de avioane italiene comandata de Gabriele D.Annunis survoleaza Viena lansand numeroase steaguri tricolore
-12 septembrie Victorie aliata in batalia de la ST. MIHIEL
-29 septembrie Bulgaria semneaza pacea
-1 octombrie Trupele arabe ale lui Fayail declanseaza ofensiva finala si patrund in Damasc
-3 octombrie In Germania printul Max Van Hade este numit primul cancelar al unui guvern de coalitie
-24 octombrie Italienii lanseaza ofensiva asupra orasului Venetia
-29 octombrie Marinarii germanii de la baza navala de la Kiel se revolta
-30 octombrie Imperiul otoman semneaza pacea de la Madros
-2 noiembrie Rossetii si Pazlluci scufunda curieratul Unitis
-3 noiembrie Trupele Italiene patrund la Triesto
-4 noiembrie Austro-Ungaria semneaza pacea de la Villa-Giusti.Miscari revolutionare in Germania
-9 noiembrie Abdicarea imparatului Wilhem al 2.La Berlin este proclamata republica
-11 noiembrie Germania si fortele Antantei semneaza pacea de la Rethon.Carol 1 al Austriei renunta la tron
-12 noiembrie Este proclamata Republica Austria
-14 noiembrie Este proclamata Republica Ceho-Slovacia
-16 noiembrie Este proclamata Republica Ungara
-21 noiembrie Flota Germana este incercuita la Scapa Flow.Pe 21 iulie 1919 amiralul Remter ordona scufundarea ei
Ianuarie 1919
La Paris incepe Conferinta de Pace care trebuie sa puna capat razboiului.Puterile invingatoare vor impune cinci tratate de pace tarilor invinse si mai precis :
Germania-tratataul de la Versailles din iunie
Austriei-tratatul de la Saint-Germain din septembrie
Bulgariei-tratatul de la Neuilly din noiembrie
Ungaria tratatul de la Trianon-iunie 1920
Imperiul Otoman tratatul de la Sevres din august 1923
-28 iunie Arhiducele Austriei Franz Ferdinand,este asasinat la Sarajevo impreuna cu sotia sa Sofia ,de catre studentul sarb Gavrilio Princip
-23 iulie Austro-Ungaria da un ultimatum Serbiei
-28 iulie Austro-Ungaria declara razboi Serbiei si incepe sa ii invadeze teritoriile
-30 iulie Rusia tarista se mobilizeaza in sprijinul Serbiei
-1 august Germania,legata de Austria si Italia prin Tripla Alianta ,declara razboi Rusiei si astfel se declanseaza mecanismele aliantelor
-2 august Franta care impreuna cu Rusia si Marea Britanie a semnat pactul Antantei ordoana mobilizarea .Imperiul Otoman se aliaza in secret cu Germania iar Italia ,desi face parte din Tripla Alianta, isi declara neutralitatea
-3 august Germania declara razboi Frantei
-4 Germania invadeaza Belgia desi prin acordurile internationale este neutra,Marea Britanie declara razboi Germaniei ,Sua isi declara neutralitatea
-5 august Austro-Ungaria declara razboi Rusiei,Muntenegru declara razboi Austro-Ungariei
-6 august Serbia declara razboi Germaniei
-12 august Marea Britanie si Franta declara razboi Austro-Ungariei
-20 august Dupa ocuparea orasului Liege armata germana intra in Bruxelles
-21-23 august Armata germana infrange trupele franceze la Charleroi iar Japonia declara razboi Germaniei
-26-30 august Pe frontul de rasarit Hindenburg invinge trupele rusesti la Tannenburg.La inceputul lui septembrie confruntarile de la Lacurile Mazuriene indeparteaza definitiv amenintarea rusa asupra Berlinului
-5-13 septembrie Contraofensiva franceza victorioasa[prima batalie]de pe Marna pe frontul de vest iar Von Moltke este inlocuit din functie de Von Falkenharyn
-8-12 septembrie Rusii ii inving pe austrieci la Leopoli,patrunzand in Galitia pana la Carpati
-9 octombrie In Belgia cade cetatea-fortareata Anvers ,ultimul bastion in fata invaziei germane
-17 octombrie Pe frontul de vest,armata engleza da piept cu germanii in jurul localitatii Yprea,in Flandra
Prima batalie de la Ypres dureaza pana la 22 noiembrie.Frontul de vest se stabilizeaza pentru un razboi pozitional
-1 noiembrie Escadra navala germana a lui Von Spee o infrange pe ceea engleza a lui Cradock in batalia de la Coronel in largul coastelor chiliene
-6 noiembrie Trupele austriece intra in Belgrad
Noiembrie Pentru a contracara Turcia,Marea Britanie anexeaza Cipru
-3 decembrie Generalul sarb Putnik incepe batalia de la Kolubra ,la finalul careia va elibera Belgradul
-8 decembrie Navele engleze comandate de Sturdee inving formatiunea lui Von Spee in batalia navala din Insulele Falkland
Anul 1915:
-6 ianuarie Pe frontul francez voluntarii garibaldini participa in luptele din Argonne
-14 ianuarie La Dogger Bank in Marea Britanie,crucisatoarele engleze le inving pe cele germane
Februarie-Pe frontul de vest fortele anglo-franceze intreprind atacuri repetate ,dar fara rezultate semnificative.Trupele lui Hinderburg cuceresc Prusia Orientala,Germania intensifica folosirea submarinelor
-22 aprilie Pe frontul de vest la Ypres ,armata germana foloseste pentru prima data gazul clorhidric impotriva francezilor
-25 aprilie Corpul Expeditionar Aliat debarca la Gallipoli,in Turcia dar nu reuseste sa invinga trupele turce si sa se indrepte catre Istambul
-26 aprilie Guvernul italian incheie la Londra un pact secret cu Franta si Marea Britanie.In schimbul intrarii in razboi de partea Antantei,Italia obtine promisiunea unor recompense teritoriale.
-1 mai Germanii lanseaza o ofensiva masiva impotriva rusilor pe teritoriul polonez,la Gorlice-Tarnow si invingandu-i ocupa Galitia
-4 mai iese din Tripla Alianta
-7 mai Un submarin german scufunda transatlanticul Luvimac in fata reactiei SUA la moartea a 128 de pasagiri americani,germani revoca ordinul de razboi submarin total
-9 mai-15 iunie Trupele anglo-franceze ii ataca pe germanii la Artoix
-23 mai Italia declara razboi Austro-Ungariei.A doua zi trupele trec granita
-22 iunie Trupele germane recuceresc Leopoli
-23 iunie Italieni dau prima batalie de la Ismir
-3 iulie Atacand pe Vistula,armata germana ajunge la Varsovia
-18 iulie-3 august Pe frontul italian se da a doua batalie de pe Isorizo
-21 august Italia declara razboi Imperiului Otoman
-5-8 septembrie Reprezentatii partidelor socialiste potrivnice razboiului se reunesc in Elvetia
-5 octombrie Trupele Armatei debarca la Salonic pentru a ajuta Serbia si a contracara intrarea Bulgariei in razboi de partea puterilor centrale.In cursul lunii,ofensiva austro-germana duce la ocuparea Serbiei
-18 octombrie-4 noiembrie Trupele italiene ii ataca din nou pe austrieci la Isonzo a treia batalie
-10 noiembrie-2 decembrie Trupele italiene incearca o noua ofensiva la Isonzo a patra batalie
-10 decembrie Corpul Expeditionar Aliat incepe retragerea de la Galipoli care se va incheia in ianuarie 1916.Generalul Haig il inlocuieste pe French la comanda Corpului Expeditionar Britanic in Franta
Decembrie Turcii incep asedierea orasului Kuz din Mesopotamia ,unde si-au gasit refugiu trupele engleze ale generalului Townshead.
Anul 1916:
-8-9 ianuarie Trupele Antantei parasesc definitiv Gallipoli si Stramtorile
-11 ianurie Austriecii invadeaza Muntenegru
Februarie-Rusii opresc trupele turcesti ale lui Enver Pasa si contraataca in Caucaz,ocupand orasul Erzurum
-21 februarie Nemtii lanseaza ofensiva de la Verdum
-11-16 martie Italienii incep a cincea ofensiva de la Ismir,impotriva austriecilor si de aceasta data,rezultatele sunt neinsemnate
Aprilie Francezii si Englezii semneaza Acordul Sylies-Picot in legatura cu impartirea Imperiului Otoman dupa victoria finala
-29 aprilie Trupele britanice asediate de turci la Kut,in Mesopotamia se predau
-15 mai Austriecii declanseaza ofensiva impotriva italienilor si reusesc sa sparga frontul in sectorul Asiago.Italienii ii opresc pe Pasabio si in Valsuguna
-31 mai Flota germana si cea engleza se infrunta in batalia Iurlandei.Rezultatul a fost indecis
-1 iulie Pentru a opri asediul de la Verdun englezii angajeaza batalia de pe Somme
-4-7 august A sasea batalie de pe Isonne trupele italiene contraataca si recuceresc Sabotino,Podgora,Oslivia si San Michele
-8 august Italienii intra in Gorizia obiectivul final al ofensivei
-28 august Romania se decide sa intre in razboi de partea Antantei.Italia declara razboi Germaniei
-29 august Generalul german Von Falkenbaryn incapabil sa cucereasca Verdunul,este inlocuit la comanda cu Hindesburg
Septembrie La capatul unei serii de atacuri incepute inca din iunie,rusii recuceresc multe teritorii aflate in mainile austriecilor
-15 septembrie Pe frontul de pe Somme ,englezii folosesc,pentru prima oara tancurile
-14-17 septembrie Armata italiana ii ataca pentru a saptea oara pe austriecii pe frontul de la Isomn
Octombrie Armata rusa strapunge frontul austriac pana in Carpati.T.E .Lawrence ajunge in Africa cu misiunea de a organiza revolta araba impotriva Imperiului Otoman
-9-12 octombrie A opta batalie de la Isomn
-31 octombrie-1 noiembrie A noua batalie de la Isomn
-19 noiembrie-Se incheie ultima ofensiva engleza de pe Somrie
-22 noiembrie-Moare Franz-Joseph Imparatul Austriei,il urmeaza la tron Carol 1
-6 decembrie Germanii ocupa Bucurestiul ,Romania este scoasa din razboi,in realitate armata romana a continuat sa lupte pana la sfarsitul lui 1917,dar prabusirea Rusiei a provocat izolarea militara a Romaniei,incapabila sa reziste atacurilor concentrate a Puterilor Centrale.
-13 decembrie Generalul Nivelle il inlocuieste pe Jofire in postul de comandant al armatei francezei
-15 decembrie In sectorul Verdun francezii au recucerit toate pozitiile si au inaintat 5 km fata de pozitia initiala
Anul 1917:
-1 februarie Germania declara razboi submarinului total,ca reactie dupa doua zile ,SUA rupe orice legatura cu Berlinul
-3 martie Arz Von Straussenberg il inlocuieste pe Conrad Von Hotzendorf in functia de sef de Stat Major al armatei austriece
-8 martie Primele miscari revolutionare in Rusia
-15 martie Tarul Nikolai al 2 este silit sa abdice.Se formeaza un guvern provizoriu
-2 aprilie SUA declara razboi Germaniei ,dar Wilson mentine o pozitie distanta fata de a Antantei
-16 aprilie Francezii lanseaza o ofensiva pe Aime,Batalia de la Chemin des Dumaes care se incheie cu un mare esec
-29 aprilie Petain este numit sef de Stat Major al armatei franceze in locului lui Nivelle
-26 iunie Debarca in Franta primul contingent al Corpului Expeditionar American al lui Perking
-1 iulie Generalul Rus Brusilov lanseaza o ofensiva incercand sa recucereasca Galitia
-19 iulie Germanii trec la contraatac pe frontul de rasarit ,armata rusa se destrama
-31 iulie Englezii angajeaza a treia batalie de la Ypson
-1 august Papa Benedict al 15 lanseaza un apel catre natiunile beligerante impotriva macelului inutil
-18 august Italienii lanseaza a 11 batalie de la Isonzo care se termina prin cucerirea zonei
-3 septembrie Armata germana ocupa Riga
-15 octombrie Mata Harie este impuscata de francezi sub acuzatia de spionaj in slujba Germaniei
-24 octombrie Austriecii strapung frontul italian in sectorul dintre Plezano si Tolmino.Armata italiana se retrage in dezordine catre campie
-6 noiembrie Bolsevicii initiaza lovitura de stat impotriva Guvernului Kervinski
-7-8 noiembrie Ocuparea Palatului de Iarna de la Petrogard si fuga lui Kervinski
-9 noiembrie Armando Dias il inlocuieste pe Luigi Cardona la comanda armatei italiene care se regrupeaza pe raul Piave.Gergoes Clementeau devine prim-ministru al Frantei
-20 noiembrie Violenta ofensiva aliata in sectorul Cambrena
-26 noiembrie Guvernul Bolsevic solicita Puterilor Centrale sa inceapa tratative de pace
-7 decembrie SUA declara razboi Austro-Ungariei
-10 decembrie Luigi Rizzo forteaza Portul Trieste
-15 decembrie Rusia si Germania incheie pacea de la Brest-Linvrisk
Anul 1918:
-3 ianuarie Presedintele SUA Woodrow Wilson isi face cunoscute cele 14 puncte
-3 martie Rusia si Germania semneaza Tratatul de Pace de la Brest-Litorsk
-21 martie Ludendorff lanseaza o ofensiva pe Somme in sectorul Montdidler.Aliatii se retrag in ordine iar germanii isi extind atacul in Flandra.
-26 martie Generalul Ferdinand Froch este numit comandant suprem al fortelor aliate
-10 iunie Doua MAS italiene sub comanda lui Luigi Rizan scufunda curieratul austriac Szent
-15 iunie Austriecii lanseaza Batalia solului in incercarea zadarnica de a infrange rezistenta de pe Piave
-16 iulie Tarul Nikolai al 2 si familia sa sunt impuscati la Ekaterinburg de catre bolsevici
-8 august Aliati incep batalia de la Arniens
-9 august O escadrila de avioane italiene comandata de Gabriele D.Annunis survoleaza Viena lansand numeroase steaguri tricolore
-12 septembrie Victorie aliata in batalia de la ST. MIHIEL
-29 septembrie Bulgaria semneaza pacea
-1 octombrie Trupele arabe ale lui Fayail declanseaza ofensiva finala si patrund in Damasc
-3 octombrie In Germania printul Max Van Hade este numit primul cancelar al unui guvern de coalitie
-24 octombrie Italienii lanseaza ofensiva asupra orasului Venetia
-29 octombrie Marinarii germanii de la baza navala de la Kiel se revolta
-30 octombrie Imperiul otoman semneaza pacea de la Madros
-2 noiembrie Rossetii si Pazlluci scufunda curieratul Unitis
-3 noiembrie Trupele Italiene patrund la Triesto
-4 noiembrie Austro-Ungaria semneaza pacea de la Villa-Giusti.Miscari revolutionare in Germania
-9 noiembrie Abdicarea imparatului Wilhem al 2.La Berlin este proclamata republica
-11 noiembrie Germania si fortele Antantei semneaza pacea de la Rethon.Carol 1 al Austriei renunta la tron
-12 noiembrie Este proclamata Republica Austria
-14 noiembrie Este proclamata Republica Ceho-Slovacia
-16 noiembrie Este proclamata Republica Ungara
-21 noiembrie Flota Germana este incercuita la Scapa Flow.Pe 21 iulie 1919 amiralul Remter ordona scufundarea ei
Ianuarie 1919
La Paris incepe Conferinta de Pace care trebuie sa puna capat razboiului.Puterile invingatoare vor impune cinci tratate de pace tarilor invinse si mai precis :
Germania-tratataul de la Versailles din iunie
Austriei-tratatul de la Saint-Germain din septembrie
Bulgariei-tratatul de la Neuilly din noiembrie
Ungaria tratatul de la Trianon-iunie 1920
Imperiul Otoman tratatul de la Sevres din august 1923
Abonați-vă la:
Postări (Atom)